<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?>
<rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>Napati &#187; Mancare bio</title>
	<atom:link href="http://www.napati.ro/blog/category/mancare-bio/feed/" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>http://www.napati.ro/blog</link>
	<description>Produse organice/eco/bio pentru copii</description>
	<lastBuildDate>Wed, 01 Feb 2012 19:21:26 +0000</lastBuildDate>
	<generator>http://wordpress.org/?v=2.9.1</generator>
	<language>en</language>
	<sy:updatePeriod>hourly</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>1</sy:updateFrequency>
			<item>
		<title>Deshidratate, uscate sau confiate?</title>
		<link>http://www.napati.ro/blog/2012/01/16/deshidratate-uscate-sau-confiate/</link>
		<comments>http://www.napati.ro/blog/2012/01/16/deshidratate-uscate-sau-confiate/#comments</comments>
		<pubDate>Mon, 16 Jan 2012 19:34:14 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Ileana Glodeanu</dc:creator>
				<category><![CDATA[Mancare bio]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.napati.ro/blog/?p=987</guid>
		<description><![CDATA[ 
Iti plac fructele si bine faci. Din pacate, stim cu totii, ele nu sunt disponibile in stare proaspata tot timpul anului si, de aceea, s-au inventat metode pentru a le conserva. 
Fructele sunt alimente valoroase nutritional, rezultate din dezvoltarea florilor fecundate ale plantelor.
Din punctul de vedere al compozitiei in macronutrienti, fructele se pot imparti in:
-          [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p><strong> </strong></p>
<p><strong><em>Iti plac fructele si bine faci. Din pacate, stim cu totii, ele nu sunt disponibile in stare proaspata tot timpul anului si, de aceea, s-au inventat metode pentru a le conserva.</em> </strong></p>
<p>Fructele sunt alimente valoroase nutritional, rezultate din dezvoltarea florilor fecundate ale plantelor.</p>
<p>Din punctul de vedere al compozitiei in macronutrienti, fructele se pot imparti in:</p>
<p>-          <strong><em>fructe fainoase, bogate in amidon</em></strong> (castana 40% amidon, banana in functie de stadiul de coacere 10 si 3% amidon),</p>
<p>-          <strong><em>fructe cu pulpa</em></strong>, majoritatea fructelor bogate in apa si zaharuri (piersica, perele, merele, prunele, pepenele, strugurii s.a.)</p>
<p>-          <strong><em>fructele uleioase</em></strong>, bogate in grasimi (nuca, migdala, fisticul, alunele de padure etc.).</p>
<p><strong><em><span style="color: #ff0000;">Sa spunem DA sau NU fructelor deshidratate !?</span></em></strong></p>
<p><a href="http://www.napati.ro/blog/wp-content/uploads/2012/01/1-small.jpg"><img class="alignleft size-full wp-image-988" title="1-small" src="http://www.napati.ro/blog/wp-content/uploads/2012/01/1-small.jpg" alt="" width="200" height="200" /></a>Fructele deshidratate sunt fructe care au suferit un proces casnic sau industrial de deshidratare, adica de eliminare a apei. Fructele deshidratate cel mai des sunt: strugurii sub forma stafidelor, merele, caisele, prunele, smochinele, curmalele, bananele, ananasul, papaya. Prin pierderea apei, fructele se concentreaza in zaharuri, capatand o valoare energetica mare.</p>
<p>In timp ce <strong><em>caisele</em></strong> proaspete au 44 Kcal la 100 g, cele deshidratate au 277 Kcal la 100 g. <strong><em>Bananele</em></strong> crude au 83 Kcal la 100 g, pe cand cele deshidratate ajung la 290 Kcal la 100 g, iar <strong><em>curmalele</em></strong> deshidratate la 300 Kcal la 100 g. La fel, <strong><em>prunele</em></strong> proaspete au 52 Kcal la 100 g, iar cele deshidratate &#8211; 170 Kcal la 100 g, <strong><em>strugurii</em></strong> au 70 Kcal la 100 g, in timp ce stafidele &#8211; 280 Kcal la 100 g.</p>
<p>De aceea, consumul fructelor deshidratate trebuie facut cu moderatie, din cauza riscului de ingrasare datorat marii lor valori energetice. Drept urmare, <strong><em>fructele deshidratate nu sunt recomandate supraponderalilor, obezilor, suferinzilor de diabet zaharat</em></strong>. Un alt minus al deshidratarii este pierderea unor nutrienti importanti, in primul rand a enzimelor, apoi a unor vitamine, in special a vitaminei C.</p>
<p>Fructele deshidratate contin, deseori, aditivi alimentari (E-uri), in special din categoria conservantilor, care le prelungesc perioada de conservare, impiedicand inmuierea, imbrunarea sau dezvoltarea mucegaiurilor. De exemplu, prunele deshidratate sunt tratate cu acid sorbic si sorbati (E-200, E-201, E-203, E-202), conservanti mai putin toxici. In schimb, conservantii din clasa sulfitilor (E-514(i), E-514(ii), E-221, E-226) sunt toxici, fiind interzisi in tari ca S.U.A. si Canada. Pentru a evita consumul fructelor deshidratate cu sulfiti, cititi eticheta.</p>
<p><strong><em>Stiati ca:</em></strong> aproximativ 50% din nutrientii initiali se pastreaza in fructele deshidratate !!!<strong><em> </em></strong></p>
<p>Ca aspect,</p>
<div><strong><em>fructele deshidratate fara sulfiti sunt mai colorate si mai uscate decat cele tratate.</em></strong></div>
<p><strong><em> </p>
<p></em></strong></p>
<p><strong><em><span style="color: #ff0000;">De ce FRUCTE USCATE?</span></em></strong></p>
<p>In general, acestea sunt <strong><em>fructele uleioase</em></strong>: nucile, alunele de padure, semintele, migdalele. Ele au un continut mare de grasimi, de buna calitate nutritionala si sunt bogate in acizi grasi (Omega-3, Omega-6, Omega-9). Mai precis, nucile contin 51 g% grasimi si au 525 Kcal la 100 g, migdalele au 54 g% grasimi si 575 Kcal la 100 g, fisticul contine 52 g% grasimi si are 600 Kcal la 100 g, semintele de floarea-soarelui decorticate au 50 g% grasimi la 100 g si o densitate calorica de 597 Kcal.</p>
<p>Avand in vedere aceste date, si fructele uscate, desi sunt foarte hranitoare si sanatoase, trebuie consumate cu moderatie.</p>
<p> <strong><em><span style="color: #ff0000;">De ce NU FRUCTELOR CONFIATE? </span></em></strong></p>
<p>Pentru ca se obtin prin imersare repetata si fierberea intr-o solutie concentrata de zahar, dupa care se usuca. Aceste fructe contin o mare cantitate de zahar rafinat industrial, care le imprima o densitate calorica ridicata.</p>
<p>Fructele confiate isi pierd o mare parte din nutrientii esentiali, enzime, vitamine, antioxidanti, devenind alimente industriale cu efecte nedorite asupra sanatatii, atat din cauza incarcaturii glicemice foarte ridicate, cat si din cauza valorilor energetice mari.</p>
<p>De aceea, <strong><em>nu sunt indicate copiilor, suferinzilor de boli cronice (hipertensiune arteriala, boli cardio- si cerebrovasculare, diabeticilor, suferinzilor de cancer, supraponderalilor, obezilor</em></strong> etc.).</p>
<p>Stiati ca: 50 g/zi de fructe uscate regleaza tranzitul intestinal?  </p>
<p>Prof. univ. dr. Gheorghe Mencinicopschi, Director stiintific al Institutului de cercetari alimentare -R&amp;D Bucuresti</p>
<p>http://revistaplafar.ro/</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.napati.ro/blog/2012/01/16/deshidratate-uscate-sau-confiate/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Ciocolata organica – handmade cu ingrediente BIO si FAIRTRADE</title>
		<link>http://www.napati.ro/blog/2011/11/28/ciocolata-organica-%e2%80%93-handmade-cu-ingrediente-bio-si-fairtrade/</link>
		<comments>http://www.napati.ro/blog/2011/11/28/ciocolata-organica-%e2%80%93-handmade-cu-ingrediente-bio-si-fairtrade/#comments</comments>
		<pubDate>Mon, 28 Nov 2011 18:39:20 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Ileana Glodeanu</dc:creator>
				<category><![CDATA[Mancare bio]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.napati.ro/blog/?p=953</guid>
		<description><![CDATA[Popularitatea ciocolatei organice a crescut vertiginos in ultimii ani. Desi disponibilitatea a crescut, ciocolata organica este considerata in continuare un fel de specialitate.
Ciocolata ecologica este creata folosind boabe de cacao care nu au suferit de pesticide agricole prin pulverizare – de cele mai multe ori ele provin din comertul echitabil. 
Ciocolata contine peste 300 de ingrediente, [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p><span style="color: #800080;"><em>Popularitatea ciocolatei organice a crescut vertiginos in ultimii ani. Desi disponibilitatea a crescut, ciocolata organica este considerata in continuare un fel de specialitate.</em></span></p>
<p><span style="color: #800080;"><em><span style="text-decoration: underline;">Ciocolata ecologica este creata folosind boabe de cacao care nu au suferit de pesticide agricole prin pulverizare – de cele mai multe ori ele provin din comertul echitabil.</span> </em></span></p>
<p><span style="color: #800080;"><em>Ciocolata contine peste 300 de ingrediente, inclusiv stimulente minore, cum ar fi <strong>cafeina</strong> si <strong>teobromina</strong>, care pot schimba starea de spirit. <a href="http://www.napati.ro/blog/wp-content/uploads/2011/11/1-small.jpg"><img class="alignright size-thumbnail wp-image-954" title="1-small" src="http://www.napati.ro/blog/wp-content/uploads/2011/11/1-small-150x150.jpg" alt="" width="150" height="150" /></a></em></span></p>
<p><span style="color: #800080;"><em><strong>Fenolii</strong> din ciocolata sunt recunoscuti pentru intarirea sistemului imunitar, reducerea riscului de cancer si pentru beneficiile aduse inimii (scaderea tensiunii arteriale, imbunatatirea fluxului sangvin).</em></span></p>
<p><span style="color: #800080;"><em><strong>Flavonoidele</strong> din cacaoa organica stimuleaza vasele de sange si produce oxidul nitric (ajuta la relaxarea muschilor netezi ai vaselor de sange). Acesta contine, de asemenea, <strong>feniletilamina</strong>, substanta pe care creierul o produce atunci cand ne simtim fericiti sau indragostiti.</em></span></p>
<p><strong><em>Cum se degusta ciocolata?</em></strong></p>
<p>Ca si vinul, ciocolata se degusta cu toate simturile de care dispuneti. Vazul, auzul, gustul si atingerea trebuie sa fie active si implicate complet in procesul degustarii, pentru ca aromele sa inunde simturile, iar savoarea sa fie desavarsita. In momentul in care degustati ciocolata, trebuie sa fiti atenti la o serie de detalii:</p>
<ul>
<li> Ciocolata trebuie sa fie foarte fina, aspectul acesteia sa fie stralucitor, iar culoarea, cat mai apropiata de cea a mahonului.</li>
<li>Mirosul ciocolatei nu trebuie sa fie prea dulceag, pentru ca savoarea sa se apropie de perfectiune. Ciocolata trebuie sa fie crocanta, iar in momentul in care este rupta, sa scoata un sunet scurt si distinct. Daca este prea uscata, vor sari aschii din ea, iar daca este prea uleioasa, se va rupe greu.</li>
<li>Ciocolata cu un continut mai mare de unt de cacao trebuie sa fie fina, nu grunjoasa si sa se topeasca in gura.</li>
<li>Savoarea ciocolatei se dezvaluie treptat, in timp ce este degustata.</li>
<li>Gustul de baza este cel amarui, cu o nuanta usor acida, dulce, cu o tenta fina de acru si cu urma imperceptibila de sare, care pune in valoare aromele de cacao, ananas, banana, vanilie si scortisoara din compozitie.</li>
<li>Ciocolata se degusta intotdeauna pe stomacul gol, la temperatura camerei (19-25 grade Celsius).</li>
</ul>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.napati.ro/blog/2011/11/28/ciocolata-organica-%e2%80%93-handmade-cu-ingrediente-bio-si-fairtrade/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Ciocolata conventionala NU este CIOCOLATA !</title>
		<link>http://www.napati.ro/blog/2011/11/28/ciocolata-conventionala-nu-este-ciocolata/</link>
		<comments>http://www.napati.ro/blog/2011/11/28/ciocolata-conventionala-nu-este-ciocolata/#comments</comments>
		<pubDate>Mon, 28 Nov 2011 14:06:54 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Ileana Glodeanu</dc:creator>
				<category><![CDATA[Mancare bio]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.napati.ro/blog/?p=950</guid>
		<description><![CDATA[Gustul pe care majoritatea oamenilor il asociaza cu ciocolata nu este de fapt un gust de ciocolata&#8230; Este gustul de mirodenii, zahar, lapte, vanilie si alte ingrediente din ciocolata. 
Ciocolata conventionala este foarte procesata, facuta cu foarte putine boabe de cacao, dar cu mult zahar rafinat, lapte, arome artificiale, material de umplutura si uleiuri vegetale. [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p><em><span style="color: #800000;">Gustul pe care majoritatea oamenilor il asociaza cu ciocolata nu este de fapt un gust de ciocolata&#8230; Este gustul de mirodenii, zahar, lapte, vanilie si alte ingrediente din ciocolata. </span></em></p>
<p><span style="color: #008080;">Ciocolata conventionala este foarte procesata, facuta cu foarte putine boabe de cacao, dar cu mult zahar rafinat, lapte, arome artificiale, material de umplutura si uleiuri vegetale. Toti acesti aditivi sunt mult mai ieftini decat boabele de cacao.</span></p>
<p>Cele mai multe ciocolate sunt facuta din unt de cacao (grasime din boabele de cacao), pudra de cacao (reziduuri ramase de la apasarea boabele de cacao), si lichior de ciocolata.</p>
<p><span style="color: #0000ff;"><em>Ciocolata conventionala in comparatie cu ciocolata organica este un adevarat cosmar pentru mediu. </em></span><span style="color: #0000ff;">Pentru arborii de cacao cultivati conventional se utilizeaza pesticide in cantitati foarte mari. Unele rapoarte de mediu mentioneaza cacaoa conventionala in fruntea ingredientelor alimentare in ceea ce priveste cantitatea de pesticide absorbite.</span></p>
<h3> <span style="color: #000000;">Secretul ciocolatei organice</span></h3>
<ul>
<li><span style="text-decoration: underline;">Recoltarea manuala</span> a boabelor de cacao ce au nevoie de mare grija si cunoastere atunci cand sunt culese. Ele reprezinta o sursa bogata de antioxidanti si minerale, si sunt transformate in pudra de cacao, iar mai apoi in ciocolata</li>
<li>Unt de cacao, zahar brun si <span style="text-decoration: underline;">metode traditionale de prelucrare a ciocolatei. O transformare lenta ce dureaza pana la 48 de ore, de sase ori mai mult decat de obicei</span>.</li>
<li>Aroma ciocolatei este <span style="text-decoration: underline;">intregita de</span> <span style="text-decoration: underline;">ingrediente delicioase oferite de natura</span></li>
<li>Am citit ca <span style="text-decoration: underline;">ciocolata neagra are putere antioxidanta mai mare decat vinul rosu si detine o cantitate mai mare de flavonoide decat ceaiul verde</span> &#8211; foarte interesant !</li>
</ul>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.napati.ro/blog/2011/11/28/ciocolata-conventionala-nu-este-ciocolata/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>A fost odata ca niciodata o bobita de … cacao !</title>
		<link>http://www.napati.ro/blog/2011/11/28/a-fost-odata-ca-niciodata-o-bobita-de-%e2%80%a6-cacao/</link>
		<comments>http://www.napati.ro/blog/2011/11/28/a-fost-odata-ca-niciodata-o-bobita-de-%e2%80%a6-cacao/#comments</comments>
		<pubDate>Mon, 28 Nov 2011 14:00:57 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Ileana Glodeanu</dc:creator>
				<category><![CDATA[Mancare bio]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.napati.ro/blog/?p=948</guid>
		<description><![CDATA[Considerata pentru mult timp o adevarata binecuvantare din partea zeilor, ciocolata are ca origini vremurile magice ale maiasilor, cand cultivarea arborilor de cacao reprezenta un adevarat cult.
Puterile terapeutice ale boabelor de cacao au fost intuite de Cristofor Columb, care le-a descoperit si valoarea comerciala, aducandu-le in Europa. De la migdale banesti (cum le numea iezuitul [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p><span style="color: #800080;"><em><a href="http://www.napati.ro/blog/wp-content/uploads/2011/11/1-smallCA7PYFY1.jpg"><img class="alignleft size-thumbnail wp-image-956" title="1-smallCA7PYFY1" src="http://www.napati.ro/blog/wp-content/uploads/2011/11/1-smallCA7PYFY1-150x150.jpg" alt="" width="150" height="150" /></a><span style="color: #800000;">Considerata pentru mult timp o adevarata binecuvantare din partea zeilor, ciocolata are ca origini vremurile magice ale maiasilor, cand cultivarea arborilor de cacao reprezenta un adevarat cult.</span></em></span></p>
<p>Puterile terapeutice ale boabelor de cacao au fost intuite de Cristofor Columb, care le-a descoperit si valoarea comerciala, aducandu-le in Europa. De la migdale banesti (cum le numea iezuitul Pedro Martyre) la ciocolata zilelor noastre a fost insa cale lunga.</p>
<p>Multe dintre retetele timpurii de ciocolata au aceleasi ingrediente, cele mai apreciate fiind ardeiul iute, cuisoarele englezesti, vanilie, un tip de piper negru, petale de flori si alune.</p>
<p>Cu toate ca primele indicii ale utilizarii ciocolatei apar in Italia, elvetienii pot fi considerati pe buna dreptate veritabilii inventatori ai ciocolatei. Un numar mare de cofetari elvetieni invatasera meserie in Italia, in adevarate centre ale ciocolateriei.</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.napati.ro/blog/2011/11/28/a-fost-odata-ca-niciodata-o-bobita-de-%e2%80%a6-cacao/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>CAFEAUA ORGANICA &#8211; savoare in fiecare cescuta!</title>
		<link>http://www.napati.ro/blog/2011/07/31/cafeaua-organica-savoare-in-fiecare-cescuta/</link>
		<comments>http://www.napati.ro/blog/2011/07/31/cafeaua-organica-savoare-in-fiecare-cescuta/#comments</comments>
		<pubDate>Sun, 31 Jul 2011 19:52:30 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Ileana Glodeanu</dc:creator>
				<category><![CDATA[Mancare bio]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.napati.ro/blog/?p=912</guid>
		<description><![CDATA[In fiecare zi, milioane de oameni din intreaga lume consuma cel putin o cescuta de cafea. Insa putini sunt cei care stiu urmatorul lucru: cafeaua este unul dintre produsele alimentare cele mai tratate chimic din lume. Cele mai utilizate substante chimice pentru cafea sunt obtinute din petrol. 
Cei mai multi dintre noi au crescut cu [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p><em>In fiecare zi, milioane de oameni din intreaga lume consuma cel putin o cescuta de cafea. Insa putini sunt cei care stiu urmatorul lucru: <strong>cafeaua este unul dintre produsele alimentare cele mai tratate chimic din lume.</strong> Cele mai utilizate substante chimice pentru cafea sunt obtinute din petrol. </em></p>
<p><em>Cei mai multi dintre noi au crescut cu o cutie de cafea undeva prin bucatarie. Eu ma numar printre acele persoane care se uitau lung in cescuta de cafea a parintilor si care abia astepta sa creasca pentru a savura licoarea magica. Va marturisesc ca mai gustam din cescuta mamei cand se intorcea cu spatele…</em></p>
<p><em>Insa, in urma cu cativa ani am baut prima cafea organica si de atunci … stiu ce cumpar.</em> Daca esti dependent de cafea (ca si mine J) nu trebuie sa renunti la acest obicei. Consumul de cafea in cantitati moderate aduce anumite beneficii organismului in masura in care cumparati cele mai bune cafele disponibile care desigur sunt <strong><em>ORGANICE</em></strong>.</p>
<p>Iata principalele motive pentru care trebuie sa treceti pe cafea organica:</p>
<ol>
<li><strong><em>Cafeaua organica</em></strong> are o multitudine de <strong><em>vitamine</em></strong> si <strong><em>nutrienti</em></strong>. Cafeaua cultivata ecologic pastreaza toate <strong><em>proprietatile antioxidante</em></strong> care ajuta persoanele cu diabet de tip 2, cancer de colon, calculi biliari si Parkinson. Cafeaua conventionala este crescuta cu pesticide si ingrasaminte (daunatoare sanatatii noastre si mediului).</li>
<li>Cafeaua organica te poate ajuta sa pierzi in greutate, iti satisface foamea si te ajuta sa scapi de toxine. O ceasca de cafea iti da energie si te tine departe de gustarile dintre mese</li>
<li>Daca va place cafeaua decofeinizata, <strong><em>evitati</em></strong> cafeaua conventionala decofeinizata cu substante ca substante chimice precum acetat de etil si clorura de metilen. Daca doriti cafea conventionala decofeinizata asigurati-va ca pe eticheta este mentionat “<strong><em>decofeinizata natural</em></strong>” (acetatul de etil este obtinut din fructe si legume).</li>
<li><strong><em>Aroma</em></strong> cafelei organice este mai <strong><em>atragatoare</em></strong> (pentru mine cel putin) datorita maturarii lente a boabelor in comparatie cu aroma cafelei cu pesticide.</li>
</ol>
<p>Beneficiile cafelei sunt binecunoscute insa, cum spun si medicii, nu trebuie sa abuzam datorita efectelor cofeinei. Atunci cand bei cafea organica trebuie sa iti amintesti ca aceasta contine o cantitate mai mare de cofeina.</p>
<p>Din fericire, iubitorii de cafea se pot bucura acum mai mult de aroma parfumata din cele mai pure boabe de cafea cultivate in tarile cu traditie ale lumii.</p>
<p><a href="http://www.napati.ro/"><strong><em>www.napati.ro</em></strong></a><strong><em> Bucurie organica pentru connaisseurs: </em></strong></p>
<p><a href="http://www.napati.ro/blog/wp-content/uploads/2011/07/cafea-Mexic1.jpg"><img class="alignleft size-thumbnail wp-image-918" title="cafea Mexic" src="http://www.napati.ro/blog/wp-content/uploads/2011/07/cafea-Mexic1-150x150.jpg" alt="" width="150" height="150" /></a> Cafeaua <strong><em><a href="http://www.napati.ro/produse/mancare/Cafea_BIO_Mexic_macinata,_250_g--110--1.html">Mexic Chiapas</a> </em></strong>are o aroma echilibrata, de boabe de cafea arabica delicioasa, oferita de pamanturile insorite ale Mexicului.</p>
<p><strong><span style="color: #800080;">Acum trebuie sa iti cauti o cafea organica pentru sufletelul tau si sa ne scrii experienta ta.</span></strong></p>
<p><strong><span style="color: #800080;">Cele mai bune comentarii vor fi postate pe site-ul nostru: ww.napati.ro <img src='http://www.napati.ro/blog/wp-includes/images/smilies/icon_smile.gif' alt=':)' class='wp-smiley' /> </span></strong></p>
<p><strong><em> </em></strong></p>
<p><strong><em> </em></strong></p>
<p><strong><em> </em></strong></p>
<p><strong><em> </em></strong></p>
<p><strong><em>STIATI CA:</em></strong></p>
<ol>
<li><span style="color: #000080;">Arborii de cafea nu cresc in mod natural in lumina directa a soarelui, ci sub umbra padurilor tropicale dense. Pentru a creste productivitatea, industria cafelei a dezvoltat hibrizi ai arborelului de cafea rezistenti la soare care au cuprins aproximativ 70% din productia mondiala. Drept urmare, padurea tropicala este defrisata intr-un mod alarmant pentru a face loc plantatiilor de cafea hibrida.</span></li>
<li><span style="color: #ff9900;">Principalul producator si exportator de cafea organica este Peru.</span></li>
<li><span style="color: #008000;">Mexic si Etiopia sunt de asemenea mari producatori de cafea.</span></li>
<li><span style="color: #ff0000;">Conform centrului de invatamant superior si cercetare a agriculturii tropicale din Costa Rica, 75% din cafeaua organica din lume provine din America Latina.</span></li>
</ol>
<p><strong>Elena Popa</strong></p>
<p><a href="http://www.urthcaffe.com/organic.html">http://www.urthcaffe.com/organic.html</a></p>
<p><a href="http://www.thenewecologist.com/2010/06/organic-coffee-for-the-caffeine-lover/">http://www.thenewecologist.com/2010/06/organic-coffee-for-the-caffeine-lover/</a></p>
<p><a href="http://www.ecomagazin.ro/sa-bem-cafea-organic">http://www.ecomagazin.ro/sa-bem-cafea-organic</a></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.napati.ro/blog/2011/07/31/cafeaua-organica-savoare-in-fiecare-cescuta/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>ARONIA – unul dintre fructele minune ale lumii (II)</title>
		<link>http://www.napati.ro/blog/2011/05/12/aronia-%e2%80%93-unul-dintre-fructele-minune-ale-lumii-ii/</link>
		<comments>http://www.napati.ro/blog/2011/05/12/aronia-%e2%80%93-unul-dintre-fructele-minune-ale-lumii-ii/#comments</comments>
		<pubDate>Thu, 12 May 2011 19:36:16 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Ileana Glodeanu</dc:creator>
				<category><![CDATA[Mancare bio]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.napati.ro/blog/?p=860</guid>
		<description><![CDATA[Ce contin fructele de Aronia?
Acest fruct de padure a cucerit prin exuberanta sa micronutritionala un loc de frunte atat in arsenalul nutritionistilor de inalta clasa cat si a publicului larg. Mai rar un fruct cu asemenea bogatie fitonutritionala.
Fructele de aronia au cele mai inalte niveluri de antioxidanti naturali in comparatie cu orice alt fruct.
ORAC = [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p><strong><em>Ce contin fructele de Aronia?</em></strong></p>
<p>Acest fruct de padure a cucerit prin exuberanta sa micronutritionala un loc de frunte atat in arsenalul nutritionistilor de inalta clasa cat si a publicului larg. Mai rar un fruct cu asemenea bogatie fitonutritionala.</p>
<p>Fructele de aronia au cele mai inalte niveluri de antioxidanti naturali in comparatie cu orice alt fruct.</p>
<p><strong>ORAC</strong> = capacitatea de absorbtie a radicalilor de oxigen &#8211; o masura a puterii unui antioxidant de a neutraliza radicalii liberi. Conform tabelului cu unitati ORAC, aronia conduce detasat, urmata de soc si prune. Perele, merele, bananele sunt la capatul celalalt al listei.<a href="http://www.napati.ro/blog/wp-content/uploads/2011/05/aronia-suc.jpg"><img class="alignright size-full wp-image-884" title="aronia suc" src="http://www.napati.ro/blog/wp-content/uploads/2011/05/aronia-suc.jpg" alt="" width="200" height="451" /></a></p>
<p>Sucul din aceste fructe de padure este astringent, nu este dulce, fiind <strong><span style="color: #ff0000;">bogat in vitamina C si antioxidanti</span></strong>. De asemenea, acestea au si <span style="color: #ff0000;"><strong>un continut mare de proantocianine, substante care se gasesc si in semintele de struguri si de 10 ori mai mult acid chinic decat merisorul</strong></span>. In plus,<span style="color: #ff0000;"><strong> continutul in vitamina P al fructului de aronia este mai ridicat decat in orice alt fruct, vitamina P avand rolul de fixarea vitaminei C in organism</strong></span>. De aceea, fructele au fost introduse in dieta cosmonautilor rusi inca din 1959.</p>
<p>Consumat cu regularitate, sucul de aronia este un bun preventiv dietetic pentru reducerea riscului de boli cauzate de stresul oxidativ.</p>
<p>Antocianii (antioxidantii continuti de aronia) lupta impotriva: cancerului, diabetului, bolilor cardiovasculare, inflamatiilor cronice, tulburarilor mucoasei gastrice (ulcer), inflamarea ochilor sau insuficienta hepatica.</p>
<p><span style="color: #ff0000;"><strong>Aronia este o sursa bogata de polifenoli, care poate contracara actiunea agentilor chimici cancerigeni</strong></span>. Concentratia mare de polifenoli si antociani ajuta la stimularea circulatiei, protejarea tractului urinar si intarirea inimii.</p>
<p>De asemenea, fructele arbustului au si efect antiviral, sunt folosite in tratarea anumitor alergii sau indicate contra radiatiilor. „De aceea sunt indicate celor care folosesc mult telefonul mobil, calculatorul, sau sunt fani TV” afirma Irina Daescu.</p>
<p><strong><span style="color: #ff0000;">Fructele de aronia contin in cantitati mari vitamine si minerale (potasiu, calciu, fosfor, magneziu, fier 1,2 mg%, iod etc)</span></strong>, fiind folosite in prevenirea si tratarea mai multor boli: bolile copilăriei, boli ale ficatului şi vezicii biliare, alergii, boli de piele. De asemenea aronia este recomandata in tratarea tensiunii arteriale.</p>
<p>Mai mult, un studiu realizat de Societatea Americana pentru Nutritie ale carui rezultate au fost prezentate in timpul Salonului de biologie experimentala din California in 2010 a aratat ca extrasul din aronia este un antioxidant puternic care ajuta la reglarea greutatii si a nivelului glicemiei din sange.</p>
<p>Efect tonic general: creste vitalitatea, ajuta la depasirea caderilor nervoase si suprasolicitarii, stimuleaza regenerarea musculara si osoasa, imbunatateste metabolismul.</p>
<p>Proprietati antiseptice: remediu puternic in raceli, previne infectiile virale si bacteriene. Continutul mare de iod este benefic cresterii copiilor precum si in bolile datorate lipsei de iod.</p>
<p>Efect antihistaminic: benefic in diferite tipuri de alergii. Efect de purificare al sangelui, de neinlocuit in dietele de purificare.</p>
<p>Benefic pentru copii, diabetici, atleti, pacientii care urmeaza un tratament complex.</p>
<p><strong> </strong></p>
<p><strong>ARONIA</strong> = izvorul tineretii, bunei dispozitii, sanatatii si vitalitatii!</p>
<p><a href="http://www.napati.ro/produse/mancare/SUC_DE_ARONIA_PRESAT_LA_RECE_fara_zahar,_270ml,_ecologic--118--1.html">http://www.napati.ro/produse/mancare/SUC_DE_ARONIA_PRESAT_LA_RECE_fara_zahar,_270ml,_ecologic&#8211;118&#8211;1.html</a></p>
<p><a href="http://amorebio.ro/"><span style="color: #cc99ff;">http://amorebio.ro/</span></a></p>
<p><a href="http://en.wikipedia.org/wiki/Aronia"><span style="color: #cc99ff;">http://en.wikipedia.org/wiki/Aronia</span></a></p>
<p><a href="http://www.hort.net/profile/ros/arome/"><span style="color: #cc99ff;">http://www.hort.net/profile/ros/arome/</span></a></p>
<p><a href="http://hubpages.com/hub/aronia"><span style="color: #cc99ff;">http://hubpages.com/hub/aronia</span></a></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.napati.ro/blog/2011/05/12/aronia-%e2%80%93-unul-dintre-fructele-minune-ale-lumii-ii/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>ARONIA – unul dintre fructele minune ale lumii (I)</title>
		<link>http://www.napati.ro/blog/2011/05/12/aronia-%e2%80%93-unul-dintre-fructele-minune-ale-lumii/</link>
		<comments>http://www.napati.ro/blog/2011/05/12/aronia-%e2%80%93-unul-dintre-fructele-minune-ale-lumii/#comments</comments>
		<pubDate>Thu, 12 May 2011 19:26:15 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Ileana Glodeanu</dc:creator>
				<category><![CDATA[Mancare bio]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.napati.ro/blog/?p=856</guid>
		<description><![CDATA[In urma cu o saptamana Matei ne scria si ne intreba despre compozitia sucului de aronia, in special daca acesta contine acid citric. Cum aronia ne pasioneaza de ceva timp, mai jos este un inceput de poveste:
Ce este ARONIA? 
Aronia (eng. Chokeberries) este un arbust foios din familia Rosaceae, originar din estul Americii de Nord, [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p><strong><em>In urma cu o saptamana Matei ne scria si ne intreba despre compozitia sucului de aronia, in special daca acesta contine acid citric. Cum aronia ne pasioneaza de ceva timp, mai jos este un inceput de poveste:</em></strong></p>
<p><strong><em><span style="color: #800080;">Ce este ARONIA? </span></em></strong></p>
<p><strong><a href="http://www.napati.ro/blog/wp-content/uploads/2011/05/aronia-melanocarpa-hugin-2.jpg"><img class="alignleft size-full wp-image-886" title="aronia-melanocarpa-hugin 2" src="http://www.napati.ro/blog/wp-content/uploads/2011/05/aronia-melanocarpa-hugin-2.jpg" alt="" width="251" height="201" /></a>Aronia</strong> (eng. <strong>Chokeberries)</strong> este un arbust foios din familia Rosaceae, originar din estul Americii de Nord, care a fost exportat cu succes in Europa si crescut in scopuri comerciale in Danemarca, Polonia, Rusia, Bulgaria etc.</p>
<p>Arborele de aronia face flori alb-rozaIiu din aprilie pana in iunie, si fructe din septembrie pana in noiembrie. Se cultiva ca planta ornamentala, dar mai ales datorita faptului ca fructele sale sunt foarte bogate in antioxidanti, cum ar fi antociani.</p>
<p>In estul Americii de Nord exista doua specii bine-cunoscute, numite dupa culoarea fructelor lor, chokeberry rosu si chokeberry negru.</p>
<p>Numele &#8220;chokeberry&#8221; vine de la astringenta fructelor care sunt necomestibile pana ajung la maturitate. Fructele de aronia pot fi folosite pentru a face vin, gem, sirop, suc, ceai si tincturi.</p>
<p><strong><em>Aronia Melanocarpa</em></strong> <span style="color: #800080;">(chokeberry negru) a atras interesul stiintific datorita pigmentarii aproape negre care rezulta din continutul dens de fitochimicale fenolice, in special antociani. Continutul total de antociani in fructele de aronia este de 1480 mg la 100 g de fructe proaspete si proantociani de 664 mg la 100 g.</span></p>
<p><span style="color: #800080;">Fructele de Aronia au toate atributele sanatoase ale afinelor, continand insa de pana la 15 ori mai multi antociani si polifenoli decat acestea. De asemenea, au conţinut ridicat de acid citric si tanin. Planta produce acesti pigmenti in principal in pielea fructelor pentru a proteja pulpa si semintele in expunerea constanta la radiatii ultraviolete.</span></p>
<p><strong><em><span style="color: #800080;"> </span></em></strong></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.napati.ro/blog/2011/05/12/aronia-%e2%80%93-unul-dintre-fructele-minune-ale-lumii/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Primele chimicale ale bebelusului</title>
		<link>http://www.napati.ro/blog/2010/09/13/primele-chimicale-ale-bebelusului/</link>
		<comments>http://www.napati.ro/blog/2010/09/13/primele-chimicale-ale-bebelusului/#comments</comments>
		<pubDate>Sun, 12 Sep 2010 23:33:07 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Ileana Glodeanu</dc:creator>
				<category><![CDATA[Ingrijire organica]]></category>
		<category><![CDATA[Mancare bio]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.napati.ro/blog/?p=755</guid>
		<description><![CDATA[Instinctul natural al parintilor este sa protejeze sanatatea si siguranta copiilor lor. Un numar alarmant de dovezi stiintifice se aduna pentru a sustine ca un mediu sanatos si sigur pentru copii trebuie creat inca de la momentul conceptiei.

“Dintre toti membrii populatiei, fetusii sunt cei mai vulnerabili si expusi vatamarii toxice” declara Dr. Sandra Steingraber in [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p><em>Instinctul natural al parintilor este sa protejeze sanatatea si siguranta copiilor lor. Un numar alarmant de dovezi stiintifice se aduna pentru a sustine ca un mediu sanatos si sigur pentru copii trebuie creat inca de la momentul conceptiei.</em></p>
<p><em><a href="http://www.napati.ro/blog/wp-content/uploads/2010/09/baby_chemicals-sml.gif"><img class="alignright size-full wp-image-758" title="baby_chemicals-sml" src="http://www.napati.ro/blog/wp-content/uploads/2010/09/baby_chemicals-sml.gif" alt="" width="100" height="100" /></a></em></p>
<p>“Dintre toti membrii populatiei, fetusii sunt cei mai vulnerabili si expusi vatamarii toxice” declara Dr. Sandra Steingraber in Having Faith, An Ecologist’s Journey to Motherhood (Perseus Publishing, 2001). Si noi am mai scris cate ceva <a href="http://www.napati.ro/blog/2009/12/17/pentru-mamici-despre-chimicale-in-utero/">pentru-mamici-despre-chimicale-in-utero/</a>.</p>
<p>Un studiu efectuat asupra sangelui din cordonul ombilical de catre U.S. Environmental Working Group (EWG) a evidentiat sute de chimicale industriale in sangele a zece copii nascuti in intervalul August &#8211; September 2004.</p>
<p>“Din cele 287 de substante chimice pe care le-am detectat in sangele din cordonul ombilical, stim ca 180 cauzeaza cancer oamenilor sau animalelor, 217 sunt toxice pentru creier si sistemul nervos si 208 cauzeaza malformatii la nastere sau dezvoltarea anormala conform testelor pe animale,” potrivit studiului EWG.</p>
<p>Vestea buna, conform pediatrului Alan Greene, care a participat la studiul EWG, este ca traim in vremuri in care parentingul responsabil este mai posibil decat oricand. O mamica ce citise cartea doctorului Greene, Raising Baby Green, declara ca dupa nasterea primei sale fiice a trecut pe sampoane, paste de dinti si sapunuri fara chimicale toxice, iar apoi a adoptat produse de curatenie cat mai naturale. Acum asteapta gemeni in octombrie si spune: “protejarea familiei mele este ceea ce inseamna a fi mama”.</p>
<p><strong>Produse verzi de curatenie:</strong></p>
<p>Utilizand produse de curatenie fara chimicale, solventi, inalbitori sau parfumuri inseamna primul pas in a pastra curatenia casei si a tine copii in siguranta.</p>
<p>- Uitati-va ca produsele sa fie etichetate non-toxice, fara clor si fosfati.</p>
<p>- Cautati produse certificate (Soil Association este probabil cel mai sever certificator din lume, cautati produse certificate ecologic sub egida sa).</p>
<p>- Mai aruncati o privire si la sfaturile noastre din articolul mai vechi <a href="http://www.napati.ro/blog/2009/11/12/cum-sa-facem-curatenie-cu-cat-mai-putine-chimicale/">Cum-sa-facem-curatenie-cu-cat-mai-putine-chimicale/</a>.</p>
<p><strong>Primele mese ale bebelusului</strong></p>
<p>Alaptarea este hrana naturala absolut perfecta, care da nastere unor beneficii imunitare care continua mult dupa primele luni de viata.  In plus, in timp ce laptele matern este gratis, Consumer Reports estimeaza ca pentru a folosi lapte praf costa anual in echivalent intre 5.000 RON si 13.000 RON. Alaptarea are desigur si multe beneficii de mediu, incluzand:</p>
<p>- lipsa gunoaielor.</p>
<p>- salveaza energie. Nu sunt necesare fabrici pentru fabricarea sa.</p>
<p>- salveaza electricitate. Laptele matern nu are nevoie sa fie racit sau incalzit.</p>
<p>- salveaza combustibil. Mai putine drumuri la supermarket, farmacie, doctor sau la spital.</p>
<p>- lipsa accesoriilor de cumparat (pe langa formula de lapte praf, biberoane si alte cele).</p>
<p><strong>Diversificarea</strong></p>
<p>Asociatiile pediatrilor recomanda laptele matern pentru primele sase luni de viata. Cand vine momentul sa diversificati, pregatirea in casa a mancarurilor pentru bebelusi din ingrediente crescute in gradina personala sau din ingrediente organice este cel mai bun lucru pentru copil, mediu sau bugetul vostru.</p>
<p>Pe langa costuri ne-necesare, producerea, ambalarea, transportul sau chiar colectarea gunoaielor contribuie la poluarea aerului si a apei. <a href="http://www.napati.ro/blog/2010/03/19/cum-scapam-de-conserve/">Intrebarea cum-scapam-de-conserve este mereu de actualitate</a>. Acum este toamna, este timpul perfect pentru a pregati chiar voi mancarea bebelusilor si copiilor vostri, prin fierberea la abur, taierea sau pasarea si punerea lor la congelator pentru iarna.</p>
<p><strong>Aveti grija cu produsele de ingrijire</strong></p>
<p>Asa cum am mai semnalat (<a href="http://www.napati.ro/blog/2010/03/21/cosmeticele-cauza-imbolnavirilor/">Cosmeticele-cauza-imbolnavirilor/</a>), cheia sanatatii voastre si a copiilor vostri este simplicitatea.</p>
<p>Folositi bicarbonat de sodiu sau sare in loc de pasta de dinti conventionala, menta pentru o respiratie proaspata sau sapunuri organice pe baza de plante ca o alternativa sanatoasa la sapunurile conventionale pline de chimicale.</p>
<p><strong>Curatati aerul in mod natural</strong></p>
<p>Un studiu efectuat de catre NASA a relevat ca anumite plante de interior sunt foarte eficiente in curatarea naturala a aerului, prin indepartarea formaldehidei, benzenului si monoxidului de carbon. Printre acestea s-ar numara:</p>
<p>- Bambusul</p>
<p>- Iedera englezeasca</p>
<p>- Plantele agatatoare.</p>
<p><strong>Marea dezbatere privind scutecele</strong></p>
<p>Scutecele de unica folosinta sunt scumpe si ne polueaza solul si apa. Scutecele lavabile <a href="http://www.napati.ro/blog/2009/11/21/de-ce-sunt-scutecele-lavabile-atat-de-populare-din-nou/">(suntem siguri ca v-ati intrebat de-ce-sunt-scutecele-lavabile-atat-de-populare-din-nou/</a>) folosesc mari cantitati de apa, energie si detergent. Cel mai sigur pariu:</p>
<p>- Spalati scutecele lavabile cu detergenti ecologici.</p>
<p>- Folosti otet ca dezinfectant natural si pentru a elimina necesitatea balsamului de rufe.</p>
<p>Surse: EWG, Toronto Sun etc.</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.napati.ro/blog/2010/09/13/primele-chimicale-ale-bebelusului/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Selectie&#8230; naturala</title>
		<link>http://www.napati.ro/blog/2010/05/04/selectie-naturala/</link>
		<comments>http://www.napati.ro/blog/2010/05/04/selectie-naturala/#comments</comments>
		<pubDate>Tue, 04 May 2010 20:44:12 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Ileana Glodeanu</dc:creator>
				<category><![CDATA[Mancare bio]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.napati.ro/blog/?p=619</guid>
		<description><![CDATA[Stiai ca mancand fructele si legumele aflate pe lista Dirty Dozen (adica absorb in cel mai mare procent pesticide) te expui in media la 10 pesticide pe zi? Mancand dintre cele aflate in lista Clean 15 te vei expune la maxim 2 pesticide pe zi. Eu chiar cred ca KNOWLEDGE IS POWER. Puterea de a incerca [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p><em>Stiai ca mancand fructele si legumele aflate pe lista Dirty Dozen (adica absorb in cel mai mare procent pesticide) te expui in media la 10 pesticide pe zi? Mancand dintre cele aflate in lista Clean 15 te vei expune la maxim 2 pesticide pe zi. Eu chiar cred ca KNOWLEDGE IS POWER. Puterea de a incerca sa ne mentinem sanatosi copiii.</em></p>
<p><strong><em>Cand nu puteti sa cumparati bio</em></strong>, cautati produse naturale sau pe cele care sunt mai putin contaminate!</p>
<p>Reamintesc ca exista o celebra lista <em><strong>Dirty Dozen</strong></em> – care contine <strong><em>12 legume si fructe ce trebuie cumparate neaparat bio, intrucat cele conventionale absorb o mare cantitate de pesticide:  piersici, mere, ardei, telina, nectarine, capsune, cirese, napi, salata,  struguri de import, morcovi, pere</em></strong>.</p>
<p>Pe langa lista neagra a celor 12, cautati <em><strong>15 “curate”, listate ca avand o cantitate mica de pesticide: ceapa, avocado, porumb congelat, ananas, mango, asparagus, mazare dulce, kiwi, varza, vinete, papaya, pepeni, broccoli, rosii, cartofi dulci</strong></em> (<a href="http://www.foodnews.org/methodology.php" target="_blank">www.foodnews.org/methodology.php</a>): <strong><a href="http://www.foodnews.org/walletguide.php">Ghidul pesticidelor la cumparaturi.</a></strong></p>
<p><em>PS Te invit sa lasi deoparte prejudecatile ca produsele bio sunt scumpe si sa intelegi ca produsele Napati ofera calitatea si valoarea pe care copilul tau le merita.</em></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.napati.ro/blog/2010/05/04/selectie-naturala/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>1</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>O privire spre Happy Meal</title>
		<link>http://www.napati.ro/blog/2010/03/24/introspectie-in-happy-meal/</link>
		<comments>http://www.napati.ro/blog/2010/03/24/introspectie-in-happy-meal/#comments</comments>
		<pubDate>Tue, 23 Mar 2010 22:35:51 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Ileana Glodeanu</dc:creator>
				<category><![CDATA[Mancare bio]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.napati.ro/blog/?p=553</guid>
		<description><![CDATA[O bunica din SUA, Joann Burso,  care intamplator este nutritionist si da sfaturi inclusiv pe blogul sau privind un stil de viata sanatos, a decis sa testeze pentru ea insasi cat de eficienti sunt conservantii folositi in cantitati industriale in SUA (si nu numai).
A lasat un meniu McDonald&#8217;s Happy Meal pe o etajera a bucatariei [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p><em>O bunica din SUA, Joann Burso,  care intamplator este nutritionist si da sfaturi inclusiv pe blogul sau privind un stil de viata sanatos, a decis sa testeze pentru ea insasi cat de eficienti sunt conservantii folositi in cantitati industriale in SUA (si nu numai).</em></p>
<p><em>A lasat un meniu McDonald&#8217;s Happy Meal pe o etajera a bucatariei sale timp de 12 luni si tocmai </em><a href="http://republicbroadcasting.org/?p=7525"><em> a lansat poze</em></a><em> cu rezultatul. Asa cum unii s-ar astepta, chifla, carnea de vita si cartofii prajiti nu arata deloc foarte diferit la un an de cand au fost cumparate.</em></p>
<p><em>Partea cea mai revelatoare si oarecum de speriat a acestui experiment este ca desi geamul a fost frecvent lasat deschis in intervalul de un an, mancarea lasata pe etajera nu a atras nici macar o musca sau o alta insecta.</em></p>
<p><strong> </strong> <a href="http://www.napati.ro/blog/wp-content/uploads/2010/03/Happy-Meal1.jpg"><img class="aligncenter size-medium wp-image-558" title="Happy Meal" src="http://www.napati.ro/blog/wp-content/uploads/2010/03/Happy-Meal1-300x163.jpg" alt="" width="300" height="163" /></a><a href="http://www.napati.ro/blog/wp-content/uploads/2010/03/Happy-Meal.jpg"></a></p>
<p><strong>O privire mai atenta intr-un Happy Meal</strong></p>
<p><strong> </strong></p>
<p><strong>Chifla:</strong><br />
Sirop de porumb bogat in fructoza- desigur; Zahar; Ulei de soia; Sulfat de calciu; Carbonat de calciu; Gluten de grau; Sulfat de amoniu; Clorura de amoniu; Climatizatoare de aluat (orice ar fi acestea); Stearoil lactilat; Datem (din nou, nici o idee); Acid ascorbic; Stearoil lactilat; Azodicarbonamidei; Mono-si digliceride nu (chiar, vom incerca); Monogliceride etoxilat; Fosfat monocalcic; Enzime; Guma de guar; Peroxid de calciu; Propionat de calciu propionat si sodiu; Lecitinade soia</p>
<p><strong>Cartofii prajiti:<br />
</strong>Ulei hidrogenat de soia; Aroma naturala de carne de vita (nu intrebati!); Acid citric; Dextroza; Pirofosfat acid de sodiu (pentru a mentine culoarea); Dimethylpolysiloxane (agent antispumant)</p>
<p><strong>“Carne de vita &#8220;:<br />
</strong>Se presupune 100% de carne de vita. Desigur, este, fara indoiala, vorba de animale care nu sunt hranite cu iarba.</p>
<p>Nu stiu despre voi, dar cred ca maine voi manca ceva cu mai mult de 29 de ingrediente pentru masa de pranz.</p>
<p>Sursa: Environmental Working Group</p>
<p><em>PS In weekend am fost la patinoar cu fetita cea mare. Replica unei mamici de acolo: daca patinezi bine, pe urma mergem la KFC . Mai sunt multe alte zeci de exemple in care copiii din Romania primesc ca recompensa pentru faptele lor bune o mancare “speciala” la McDonald’s, KFC si alte fastfood-uri pe care nu le stiu.</em></p>
<p><em>PPS Ca sa va distrati, urmariti fimuletul Top 5 Eco Contradictions de la Planet Green de saptamana trecuta,  Mc Donalds Green <img src='http://www.napati.ro/blog/wp-includes/images/smilies/icon_smile.gif' alt=':)' class='wp-smiley' /> </em></p>
<p><a href="http://planetgreen.discovery.com/feature/planet-100/top-5-eco-contradictions.html">Top-5-eco-contradictions.html</a></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.napati.ro/blog/2010/03/24/introspectie-in-happy-meal/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>3</slash:comments>
		</item>
	</channel>
</rss>

