Numerele factorilor de protectie solara (SPF) cresc, dar in realitate sunt putin legate de protejarea pielii de razele daunatoare ale soarelui – ci reprezinta mai mult rezultatul campaniilor de marketing.
Saptamana viitoare plecam la mare cu fetitele. Am decis sa mergem la inceputul lui iunie tocmai pentru ca razele soarelui, pentru care eu personal am o consideratie aparte, sunt mai putin puternice. Asa ca zilele acestea agonizez cautand cele mai bune lotiuni solare, aditional celor cateva pe care déjà le avem in dotare. Ideea este sa cumpar ceva pe care sa ma bazez (in conditiile in care ieri am iesit pe terasa la birou timp de 15 minute si mi-a si aparut pe mana o mica pata rosie de la soare…). Si se nasc intrebarile obisnuite: care este factorul de protectie maxim, ce cantitate sa folosesc, daca e necesar sa aplic pe sub haine, la ce ingrediente trebuie sa fiu atenta etc.
Am ajuns prin urmare la prietenii nostri vechi de la Environmental Working Group care tocmai si-au reactualizat ghidul lor anual Sunscreen Safety Guide. EWG a condamnat majoritatea celor 1.400 de produse solare testate. Recomanda numai 39 din 500 de lotiuni solare, in special datorita faptului ca multi producatori exagereaza cu clasificarile SPF, dar si datorita ingrijorarilor exprimate in legatura cu ingredientele.
Protectia clasica?
“Palariile, imbracamintea si umbra raman in continuare cea mai de nadejde protectie” considera Jane Houlihan, vicepresedintele EWG. Lotiunile solare pot proteja impotriva arsurilor solare, dar in ciuda a ceea ce multi cred, nu s-a dovedit ca previn cancerul de piele sau prematura imbatranire a pielii, potrivit FDA.
Studiile au aratat ca cei care utilizeaza lotiuni solare au tendinta de a ramane la soare mai mult decat ar sta in mod obisnuit. Aceasta tendinta este accentuata atunci cand produsul are un factor mare de protectie, intrucat, sustin cei de la Environmental Working Group, “vand un sentiment fals de protectie.”
Ce inseamna SPF?
EWG a raportat o crestere de 33% fata de anul trecut a numarului de produse etichetate in SUA cu SPF mai mare de 50. Noile reguli federale asteptate in SUA ar trebui sa limiteze SPF-ul la 50+, deoarece sunt slabe dovezi ca un factor de protectie mai mare de 50 ofera o protectie mai mare. Numerele SPF, un sistem familiar dar in egala masura mistic pentru multi consumatori, masoara primordial protectia fata de razele UVB (razele scurte ultraviolete) care cauzeaza arsuri. Un produs etichetat cu SPF 15 blocheaza in jur de 93% din razele UVB, in timp ce un factor SPF 50 protejeaza pana la 98%, sustin dermatologii. Pentru ca o protectie de 100% nu este posibila, produse etichetate cu SPF 70 sau 100 nu fac sens.
In loc sa se mareasca factorul SPF, ideal ar fi sa se realizeze produse de protectie solara care sa acopere atat UVB, cat si UVA. Ultravioletele “moi” sau “de tip A” (UVA), au lungime de unda mai mare (320-400 milimicroni) si formeaza cam 9/10 din totalul UV primite de la soare. Acestea faciliteaza bronzarea, dar patrund pana in straturile profunde ale pielii, in derma, unde nu produc mutatii (cancer), ci daune mai mici, distrugand fibrele de calogen (o proteina elastica), rezultatul fiind imbatranirea pielii. In schimb, pot ataca mutational ADN-ul, genererand local radicali liberi (de regula ioni organici). Proportia mare de UV “moi” si expunerile lungi pot duce, totusi, la cancer cutanat, insa provocat de radicalii liberi si nu de mutatii la nivel celular.
Este important ca au aparut anumite creme etichetate „cu spectru larg”, insa consumatorii nu pot sti sigur daca sunt protejati si impotriva UVA. Environmental Working Group a gasit ca unele dintre cele mai populare creme de protectie pentru copii, cu factor SPF 100, au o protectie UVA de numai 9.
Ce contin cremele de protectie solara?
In Europa sunt aprobate pentru folosinta 30 de ingrediente active, in comparatie cu cele 16 permise in SUA. Un ingredient aprobat, dar catalogat ca riscant de catre Environmental Working Group este oxibenzonul (oxybenzone), care mareste protectia UVA. EWG citeaza studii de laborator care sugereaza ca acest ingredient are un efect estrogen si poate fi absorbit in sange. Alte opinii sunt in sensul ca doar absorbtia nu este suficienta pentru a alarma.
EWG considera ca sunt de evitat produsele de protectie solara care contin oxibenzon, vitamina A, cele care protejeaza impotriva insectelor, cele cu factor SPF mai mare de 50+, cele sub forma de spray sau sub forma de pudra. In schimb sunt recomandate cremele care contin zinc, dioxid de titan, mexoril avobenzone, rezistente la plaja si in apa, cu SPF 30+ si care au spectru larg.
Cat de multa crema?
La intrebarea cam cata lotiune de protectie solara sa folosim, Academia Americana de Dermatologie apreciaza ca un paharut mic cat un shot ar fi suficient, desi persoanele corpolente ar trebuie sa ajusteze cantitatea corespunzator. Cei mai multi aplica aproximativ un sfert din cantitatea recomandata de crema de protectie, ceea ce micsoreaza evident gradul de protectie.
Crema trebuie aplicata cu 15 pana la 30 de minute inainte de a iesi in soare si reaplicata la fiecare doua ore sau dupa fiecare iesire din apa, transpiratie sau stergere cu prosopul.
Cea mai buna aparare impotriva soarelui o reprezinta hainele, umbra si ora la care ne expunem.
Factori care trebuie luati in considerare oricand:
- Sa nu ne ardem. Pielea rosie, iritata reprezinta semn ca am stat prea mult in soare. Arsurile constituie risc de cancer.
- Sa purtam haine. Camasile, palariile, pantalonii protejeaza de razele UV.
- Sa cautam umbra. In special la plaja, sa evitam expunerea copiilor in soare si sa ii tine maxim posibil sub umbrela. Lor le lipsesc pigmentii naturali de bronzare (melanina) care protejeaza pielea.
- Sa ne organizam programul in functie de soare. Sa ne bronzam la soare doar dimineata (orele 6-11) si dupa amiaza, dupa ora 16. In acest interval din zi, razele solare cad sub un unghi ascutit, drumul lor prin atmosfera este mai lung si se atenueaza in special razele UV “dure”.
- Sa purtam ochelari de soare. Acestia nu sunt doar un accesoriu la moda, ci protejeaza ochii impotriva razelor UV, principala cauza a cataractei.
Factori care trebuie luati in considerare atunci cand folosim produse de protectie solara:
- Sprayurile si pudrele: EWG este impotriva utilizarii acestora, intrucat pot fi inhalate accidental. Alti specialisti sunt de parere ca nu prezinta risc, si ca nu sunt mai rau decat noxele de zi cu zi dintr-un oras poluat (cum ar fi Bucuresti?).
- Vitamina D: Sa nu uitam, corpul are nevoie de lumina solara pentru a produce aceasta vitamina. Institutul National de Sanatate din SUA sugereaza expuneri de 5 pana la 30 de minute intre orele 10 a.m. si 3 p.m. de cateva ori pe saptamana, pe fata, maini, picioare si pe spate in timpul lunilor calde. Dupa aceea, trebuie sa cautam umbra, sa ne acoperim, sa purtam palarie si ochelari de soare. A propos de acoperit, FDA nu recomanda aplicarea de creme de soare pe sub imbracaminte.
- Nanoparticule: Etichetele produselor de protectie solara nu mentioneaza daca acestea contin nanoparticule. Studiile au aratat ca acestea nu penetreaza pielea sanatoasa. Dar daca vreti sa le evitati, cumparati creme pe baza de zinc sau cu dioxid de titan.
- Retinyl palmitate: EWG recomanda a se evita produsele cu derivate din vitamina A numite retinyl palmitate. Studii preliminare pe soareci de laborator au sugerat ca aplicarile cu aceste creme pot creste rata de formare a tumorilor canceroase. In viitor vor trebui definitivate studii care sa determine daca si oamenii sunt expusi acestui risc.
- SPF: Sa nu ne lasam pacaliti de lotiunile cu SPF mare. Un factor de protectie solara SPF intre 15 si 50+ este suficient, cremele cu SPF mare ne pot crea artificial impresia ca putem zabovi mai mult in soare. In plus, cele cu factor foarte mare ne protejeaza foarte putin si impotriva UVA.
Surse: EWG, Chicago Tribune, diferite articole si studii de dermatologie




