Napati

Tocmai am primit un mesaj de la o prietena si clienta de-a noastra, careia ii suntem foarte recunoscatori pentru informatiile pe care ni le impartaseste. Sper ca sunteti in asentiment. Va rog sa ii multumiti si voi Alecai, vrem sa ne mai scrie si altadata!!!

Voila:

“Astăzi am recitit o carte foarte utilă pentru sănătate. Se numeÅŸte “Indicele glicemic” de Michel Montignac. Dieta propusă de acest cercetător se bazează pe acest concept al indicelui glicemic. Pe scurt, alimentele cu indice glicemic mare nu sunt sănătoase pentru organism. “Indicele glicemic” măsoară capacitatea unei glucide de a face să crească nivelul glicemiei. Vă invit să căutaÅ£i mai multe informaÅ£ii despre acest concept atât de important însă atât de neglijat.

Nu as fi acordat atâta importanţă sau nu aş fi aflat aşa repede despre Montignac dacă părinţii mei nu ar fi fost diabetici şi supraponderali. El însuşi, Montignac, a fost supraponderal însă cercetând şi tot cercetând a înţeles nişte lucruri. Cartea a apărut la editura Litera Internaţional.

Un lucru asupra căruia vreau să atrag atenÅ£ia este faptul că mulÅ£i “cunoscători” recomandă o dietă hipocalorică pentru a slăbi. Montignac arată că acest lucru este greÅŸit. De exemplu, în FranÅ£a, oamenii au început să consume din ce în ce mai puÅ£ine calorii faţă de acum, să zicem, 70 de ani. Cu toate astea, numărul persoanelor obeze s-a triplat. Indicele glicemic al alimentelor a crescut odată cu ultra procesarea lor sau pur ÅŸi simplu am început să mâncăm alimente pe care înainte nu le consumam. Aici vroiam să ajung ÅŸi îmi cer scuze dacă am tratat introducerea superficial, dar nu am absolut deloc timp liber.

Am rămas la “alimente pe care nu le consumam înainte” cum ar fi…CARTOFII. Cartofii sunt legumele cu indicele glicemic cel mai ridicat (la sfârÅŸit o să dau câteva repere). Iată ce ne spune Montignac despre cartofi: “La începutul secolului al XIX-lea, cartofii nu se regăseau în alimentaÅ£ia obiÅŸnuită. Mult timp au fost daÅ£i de mâncare porcilor, CA SÄ‚ SE ÃŽNGRAÅžE. Cartofii au fost introduÅŸi pe lista alimentelor consumate de om în timpul RevoluÅ£iei Franceze, ca o măsură împotriva foametei. De atunci ÅŸi până în zilele noastre, consumul de cartofi a crescut progresiv. Trebuie să reÅ£inem însă că indicele glicemic al cartofului fiert în coajă este unul mediu – 65 iar pe vremuri era consumat în această formă. Astăzi, în schimb, sunt preferaÅ£i cartofii prăjiÅ£i sau copÅ£i în cuptor, cu un IG ridicat, adică 95.” Montignac ne povesteÅŸte ÅŸi despre zahăr. Zahărul era considerat un lux pe la 1800 până la descoperirea procedeului de extracÅ£ie din sfeclă roÅŸie. VreÅ£i să ÅŸtiÅ£i câte kilograme de zahăr consumă un chinez pe an?(chinezii triesc mult ÅŸi sunt sănătoÅŸi pentru că au o alimentaÅ£ie ÅŸi un stil de viaţă corecte) 8 kg! Åžtiti cât consumă un american? 63 kg! Åži se mai plâng că sunt diabetici ÅŸi obezi. Din păcate nu scrie nimic despre România dar vă puteÅ£i ghida după următoarele cifre: UK 35 kg, Spania 32 kg, FranÅ£a 33 kg, Italia 30 (în anul 2005). Montignac ne mai vorbeÅŸte ÅŸi despre făinoasele rafinate (mare atenÅ£ie! feriÅ£i copii de aÅŸa ceva ÅŸi feriÅ£i-vă ÅŸi voi pe cât posibil), cerealele hibride ÅŸi modificate genetic (atenÅ£ie la porumb, mai ales acela modificat genetic; are un IG imens) ÅŸi alimentele industriale, transformate, sintetizate.
Fac o paranteză ÅŸi revin la cartofi, de data asta din cartea “AlimentaÅ£ia gravidei” de Leonella Nava: “Dietetica obiÅŸnuită consideră cartoful drept principalul furnizor de carbohidraÅ£i ÅŸi îl apreciază pentru conÅ£inutul de vitamina C. Această plantă a înlocuit în ultima sută de ani cerealele iar astăzi tuberculii ei sunt incluÅŸi cu regularitate în tot mai multe feluri de mâncare. Cartoful este bogat în amidon dar contrar cerealelor are un aport foarte redus de proteine. CompoziÅ£ia sa minerală este dezechilibrată: este foarte bogat în potasiu, conÅ£ine de ÅŸase ori mai puÅ£in fosfor, de cinci ori mai puÅ£in magneziu ÅŸi de patru ori mai puÅ£in fier. Frunzele sale sunt otrăvitoare ÅŸi când tuberculul încolÅ£eÅŸte sau devine verzui, produce o substanţă toxică, solanina. S-a demonstrat că acest alcaloid influenÅ£ează negativ creierul făcând ca sistemul nervos central să functioneze cu greutate. Unii oameni de ÅŸtiinţă care fac referire la filosofia Zen ÅŸi la antroposofie nu ezită să catalogheze cartoful printre alimentele anti-fiziologice ÅŸi recomandă folosirea lui moderată , mai ales în cazul femeii însărcinate ÅŸi copiilor: un consum exagerat al acestei legume poate provoca o serie de alterări care provoacă o creÅŸtere peste normal a lichidelor din interiorul creierului fetal. ÃŽn plus, cartoful favorizează dezvoltarea florei microbiene intestinale: ca ÅŸi zahărul, este folosit pentru culturile de microbi din laboratoare.

În rest, faptul că aceşti tuberculi pe care omul îi cunoaşte de mult timp, uşor de cultivat şi mai productivi decât cerealele nu au reuşit niciodată înaintea dezvoltării epocii industriale să le înlocuiască pe acestea din urmă (până în secolul XIX se credea despre aceştia că sunt otrăvitori) demonstrează că omul constatase sau simţise intuitiv inferioritatea cartofului în comparatie cu grâul şi a înţeles că nu se poate face din el baza alimentaţiei. Dacă vă plac cartofii, nu vă privaţi de ei, dar consumaţi-i cu moderaţie, nu mai mult de odată pe săptămână. În cazul unui asemenea consum normal nu prezintă niciun pericol. Dintre toate legumele şi verdeţurile, cartoful resimte cel mai mult efectele negative ale îngrăşămintelor chimice. Abuzul de potasiu, folosit pentru a obţine o recoltă mai mare dăunează calităţii, partea comestibilă este în contact direct cu îngrăşământul iar insecticidele cu care sunt stropite direct frunzele pătrund până la tubercul. Nu păstraţi cartoful pentru masa urmatoare (ex ciorbă).

Aşa cum am promis, am să dau câteva repere ale Indicelui Glicemic pentru diferite alimente:
IG ridicat:
maltoză (bere) 110
glucoză 100
alimente cu amidon modificat 100
cartofi la cuptor 95
cartofi prăjiţi 95
făină de orez 95
păine albă (chiflă hamburger) 85
morcovi fierţi 85
fulgi de porumb 85
orez prefiert 85
piure de cartofi 80
dovleac, pepene roÅŸu 75
zahăr 70
pâine albă baghetă 70
cereale rafinate dulci 70
batoane de ciocolată 70
cartofi fierţi fără coajă 70
chipsuri 70
cola, etc 70
orez alb 70
fidea 70
porumb dulce 70
stafide 65
pâine neagră 65
gemuri 65
miere 60
griÅŸ rafinat 60
orez bob lung 60
banane coapte 55
pepene galben 55
spaghete albe fierte bine 55

IG scăzut şi foarte scăzut:

orez integral(brun) 50
orez basmati lung 50
cartofi dulci 50
paste integrale 50
musli fără zahăr 45
pâine secară integrală 45
pâine integrală 45
fulgi de ovăz 40
fasole roÅŸie 40
suc fructe proaspăt fără zahăr 40
spaghete fierte al dente 40
paste integrale al dente 35
mazăre proaspătă 35
orez sălbatic 35
morcovi cruzi 30
produse lactate 30
linte, năut 30
linte verde 25
ciocolată neagră >70 % cacao 25
usturoi, ceapă 20
legume verzi, fasole verde, salată 15
vinete 15
soia (boabe) 15
alune, nuci, alune de pădure, migdale 15

Åži cu asta închei că e târziu. Vreau doar să spun că pe zi ce trece îmi dau seama că SUNTEM CEEA CE MÂNCÄ‚M ÅŸi sper să reuÅŸesc ÅŸi eu să duc o viaţă mai sănătoasă.”

Autor: Alexandra Grigore-Simion